Banii

Banii ășcia! Doamne sfinte, din argint sau din hârtie

Sau din aur ori aramă, sau din fontă cenușie

Dar destul că banii ășcia, ce poartă un falnic nume

Și fără de cari nu merge, absolut nimic în lume.

Cine a gâcit să-i facă: cine-a fost inventatorul?

Fostai Tu!, de care toate, spun: că li-ieșci Creatorul

Ori ca fost vreun bancher antic, cu fața roșie ca macul

Ori că uf! m-apucă groaza, nu i-o fi inventat chiar dracul.

Pentru că nebuna-m devlă, cu a ei minte mărginită

Nui în stare să priceapă, astă groaznică ispită               

Ce o are banu-n lume, pentru omul ori și care

Fie prost, fie cu carte, fie mic sau fie mare.

Cu un ban dăi de aramă, ști de o valoare sacă   

Păciuești pe copilașul, ce răgește ca o vacă

Și cu doi la fel faci pace, între alții doi ce se ceartă

Iar cu trei! Marcu c-o peatră, îți dă o fereastră spartă.

Ce să spun apoi de sute, și de mii și miișoare

Pentru care își vând cinstea, mândre fete și fecioare 

Și neveste măritate, părăsesc, bărbați și case

Numai ca să-și poată face: ghete, haine de mătase.

Pentru bani, o lume-ntreagă, ți-se-nchină și te-aclamă

Și poți fi lovit cu leuca, pari nainte-i, om de seamă

Și poți fi celebritate, de n-ai bani de n-ai parale

Toți te calcă în picioare, și te-mping mereu la vale.

Pentru bani se-ncep războaie, și s-omoară omenire

Curge sânge zi și noapte, se fac orgii peste fire

Și tot pentru bani înceată, ăste măceluri cumplite

Se trădează, se încheie, păci umile, necinstite.

Pentru bani cutare popă, vinde crucea și altarul

Și tot pentru banii te-mpușcă, ziua-n stradă, N. tâlharul

Ca apoi, el N. tâlharul, dând vreo zece miișoare

Unge osia și scapă, chiar de sub spânzurătoare.

Pentru bani capeți de toate; vază, cinste, mamă, tată

Numai ceva nu se poate, conștiință sfântă, curată

Ei! dar lasă cu conștiința, că n-aduce vreo dobândă

Bani! să ai, și ai de toate, rezultat bun și izbândă.

Că doar și proverbul spune: unde-s banii, dar ști cu sacul

Acolo merg toate strună, dar vezi, acolo-i și dracul

Iară unde lipsesc banii, numai poți lega-n tei, doauă

Ș-acolo draci dăi cu coarne, cică-s noauăzeci și noauă.

(Va urma)

Vasiova, 28 Ian. 1919